Time lapse reprezinta tehnica prin care un proces lent, cum ar fi miscarea norilor pe cer, poate fi văzuta într-un ritm accelerat. Cinematografia normală reproduce mișcarea prin înregistrarea și proiectarea acesteia la 25 de cadre pe secundă. În cinematografia timelapse, cadrele individuale sunt expuse la intervale de timp mult mai mari. (de obicei la un interval de secunde sau chiar minute). Apoi ele sunt vizualizate la 25 de cadre pe secundă standard. Cel mai adesea tehnica folosește o cameră foto care inregistreaza imagini la un interval de timp prestabilit iar redarea se face accelerat. De exemplu in constructii de lunga durata se inregistreaza zilnic fotografii la un interval de 2-3 minute rezultand un film timelapse de ~6 minute pe zi.
Mai jos sunt cateva exemple pentru a scoate in evidenta efectul pe care acestea le produc. La time lapse-ul standard se folosesc intervale de 2-3-10 secunde intre fotografii. Cel de lunga durata foloseste intervale de 1-2-3 minute intre fotografii. Efectul vizual produs este unul inedit scotand la iveala elemente vizuale neperceptibile cu ochiul liber sau intr-o filmare normala la 25 cadre pe secunda.